10 Minute
Vietnam propune taxare tip bursier pentru transferuri crypto
Ministerul Finanțelor din Vietnam a pus în circulație un proiect de politică care ar aduce tranzacțiile cu criptomonede sub același regim fiscal aplicat tranzacțiilor cu valori mobiliare. Propunerea introduce o taxă pe venit personal de 0,1% pentru fiecare transfer de crypto efectuat prin intermediul furnizorilor autorizați de servicii, structură care oglindește taxa existentă în prezent asupra tranzacțiilor cu acțiuni. Proiectul este supus consultării publice și urmărește să formalizeze taxarea și licențierea pentru piața în evoluție a activelor digitale din țară.
Aspecte esențiale — sinteză
- Taxă pe venit personal de 0,1% aplicată asupra valorii fiecărui transfer crypto realizat prin platforme licențiate.
- Transferurile și tranzacționarea criptomonedelor sunt, potrivit proiectului, scutite de taxa pe valoare adăugată (TVA).
- Investitorii instituționali vor fi supuși unui impozit pe profit de 20% pentru câștigurile rezultate din activități legate de crypto.
- Reguli stricte de licențiere a exchange-urilor, incluzând o cerință minimă de capital social de 10 trilioane VND.
Detalii fiscale și obligațiile traderilor
Conform proiectului de circulară citat de mass-media locală, persoanele fizice care transferă criptomonede prin intermediul exchange-urilor sau serviciilor custodian licențiate vor fi supuse unei taxe pe cifra de afaceri de 0,1% calculată la valoarea tranzacției. Această taxă pe volum este concepută să se aplice ori de câte ori are loc un transfer, iar proiectul specifică faptul că se aplică indiferent de rezidența investitorului. În practică, aceasta înseamnă că atât rezidenții fiscali, cât și non-rezidenții vor plăti 0,1% pentru fiecare transfer procesat prin sistemul autorizat.
Taxa bazată pe transfer (turnover tax) schimbă paradigma față de impozitarea capital gains, deoarece urmărește activitatea efectivă de circulație a activelor digitale în sistemul licențiat, nu numai profiturile realizate la vânzare. Această abordare reduce, în teorie, complexitatea administrativă asociată determinării câștigurilor de capital pentru fiecare investitor, dar poate crește volumul de plăți mici, repetate, în special pentru traderii de frecvență înaltă (high-frequency traders) și pentru platformele care procesează tranzacții cu frecvență mare.
Din perspectiva conformității, proiectul sugerează mecanisme prin care platformele licențiate vor reține, raporta și vira taxele colectate către autoritățile fiscale. Aceasta implică implementarea de sisteme KYC (Know Your Customer) și raportare tranzacțională detaliată, măsuri menite să asigure trasabilitatea transferurilor și conformitatea fiscală. Pentru traderi și furnizori, reiese necesitatea actualizării procedeelor contabile, a fluxurilor de plată și a infrastructurii de raportare pentru a îndeplini noile responsabilități.
Scutirea de TVA și rezidența
Excluderea aplicării TVA asupra transferurilor și a activităților de tranzacționare se aliniază cu practica altor jurisdicții care preferă taxe bazate pe volum sau pe câștiguri de capital în locul taxelor de consum pentru activele digitale. Scutirea TVA urmărește să evite dubla impunere de tip consumativ și să încurajeze adoptarea serviciilor licențiate, permițând, totodată, o evidențiere mai clară a veniturilor și profitului impozabil la nivel corporativ sau personal.
Proiectul clarifică faptul că taxa de 0,1% se va aplica atât persoanelor rezidente, cât și celor nerezidente care efectuează transferuri în cadrul sistemului licențiat. Această abordare transfrontalieră ridică probleme practice privind coordonarea internațională a informațiilor fiscale și a acordurilor pentru evitarea dublei impuneri. În lipsa unor convenții specifice, non-rezidenții ar putea plăti această taxă la sursă fără a avea neapărat același acces la mecanisme de compensare sau deduceri pe care le-ar avea rezidenții în sistemul fiscal vietnamez.
De asemenea, aplicarea taxei indiferent de rezidență impune exchange-urilor și furnizorilor custodian să identifice natura tranzacțiilor care se încadrează în domeniul de aplicare al legii — de exemplu, transferurile între conturi interne ale aceluiași utilizator, transferurile între portofele recunoscute și neînregistrate și tranzacțiile peer-to-peer care nu trec prin infrastructura licențiată. Proiectul pare să vizeze exclusiv tranzacțiile procesate prin furnizori autorizați, ceea ce lasă deschisă problema transferurilor off-platform.
Impozitarea corporativă și investitorii instituționali
Companiile și investitorii instituționali care obțin venituri din transferuri crypto ar urma să fie supuși unui impozit pe profit de 20% asupra profitului net. Profitul impozabil ar fi calculat după deducerea costurilor admise, inclusiv prețurile de achiziție și cheltuielile conexe (de exemplu, comisioane, costuri de custodie, cheltuieli operaționale directe). Această formulă reflectă o încercare de a integra veniturile din active digitale în cadrul general al impozitării corporative, tratând aceste activități similar altor surse de venit ale firmelor.
Pentru fondurile de investiții, entitățile de administrare a activelor și alte instituții financiare, clarificarea tratamentului fiscal este esențială pentru modelarea strategiei de alocare a capitalului. Un impozit pe profit de 20% pe câștigurile nete este comparabil cu ratele corporative standard din multe jurisdicții emergente, dar efectul real asupra deciziei de investiții va depinde de baza de impozitare (care costuri sunt deductibile), perioadele de raportare și mecanismele de compensare a pierderilor.
Implementarea practică a regimului ar necesita reguli detaliate privind momentul recunoașterii veniturilor și cheltuielilor, tratamentul schimbărilor de valoare a activelor digitale în bilanț (revaluare vs. marcaj la piață) și deducerea costurilor de tranzacționare. De exemplu, contabilizarea achizițiilor pentru determinarea profitului la vânzare ar putea necesita metode standardizate (FIFO, LIFO, cost mediu), iar autoritățile fiscale vor trebui să precizeze opțiunile permise și documentația justificativă necesară.
Licențiere, cerințe de capital și proprietatea străină
Proiectul de reglementare stabilește reguli operaționale stricte pentru exchange-urile de active digitale. Companiile care doresc să opereze un exchange în Vietnam trebuie să aibă un capital social minim de 10 trilioane VND (aproximativ 408 milioane USD), un prag semnificativ mai ridicat decât al multor alte industrii reglementate și chiar peste cerințele unor bănci. Această cerință de capital are scopul declarat de a garanta stabilitatea financiară a platformelor, protejând utilizatorii și reducând riscul sistemic asociat administrării activelor digitale la scară mare.
Limita ridicată de capital poate avea efecte multiple: pe de o parte, crește bariera de intrare, ceea ce ar putea restrânge numărul de exchange-uri licențiate și ar putea conduce la o concentrare a lichidității în mâinile unor operatori mari și bine capitalizați; pe de altă parte, oferă utilizatorilor un anumit grad de încredere că platformele autorizate dețin resurse suficiente pentru a susține operațiuni complexe și a răspunde riscurilor financiare.
Proiectul permite deținerea de capital străin, dar limitează ponderea la 49% din capitalul unui exchange, impedind astfel controlul majoritar de către investitori externi. Această politică echilibrează dorința de a atrage capital și expertiză internă cu obiectivul de a păstra controlul național asupra infrastructurilor financiare sensibile. Pentru investitorii străini, limita de 49% impune structuri de parteneriat local și negocieri privind guvernanța corporativă, managementul riscului și protecția proprietății intelectuale.
Program pilot și calendarul aplicațiilor
Vietnam a lansat în septembrie 2025 un program pilot pe cinci ani pentru o piață reglementată de criptomonede. Programul pilot are ca scop testarea cadrului de reglementare, evaluarea impactului economic și ajustarea normelor înainte de o implementare pe scară largă. Cu toate acestea, la data de 6 octombrie 2025, nici o companie nu aplicase pentru a se alătura pilotului, invocând cerințele ridicate de capital și criteriile stricte de eligibilitate.
Într-un pas ulterior, Comisia de Valori Mobiliare a statului (State Securities Commission) a început să accepte cereri de licență pentru platforme de tranzacționare a activelor digitale pe 20 ianuarie 2026, marcând demararea operațională a pilotului și supravegherea formală a activităților. Deschiderea aplicațiilor de licențiere semnalează faptul că autoritățile sunt pregătite să selecteze operatorii care îndeplinesc standardele prudenciare, tehnice și de guvernanță cerute.
Calendarul și criteriile exacte de evaluare vor juca un rol crucial în atragerea de participanți: termene, documentație financiară, dovezi de capacitate tehnică (de exemplu, sisteme de custodie securizată, soluții de segregare a fondurilor) și planuri clare de continuitate a afacerii sunt elemente care vor influența decizia autorităților de aprobare. De asemenea, claritățile privind modul de coordonare între reglementatorii financiari, fiscali și cei pentru combaterea spălării banilor vor fi esențiale pentru aprobarea licențelor.
Vietnam se clasează pe locul al patrulea în lume ca adopție a criptomonedelor.
Implicații pentru piață
Dacă va fi adoptată, politica ar aduce o mai mare certitudine reglementară și fiscală pentru traderi, exchange-uri și participanții instituționali pe piață. Taxa de tranzacționare de 0,1% este modestă în comparație cu unele jurisdicții, dar semnificativă pentru traderii de înaltă frecvență și pentru platformele care procesează volume mari. Pentru utilizatorii ocazionali, impactul poate fi redus, dar pentru activitățile cu volum ridicat de transferuri costul cumulativ poate deveni relevant.
Cerințele stricte de capital pot limita numărul de exchange-uri licențiate, ceea ce ar putea conduce la concentrare și la potențiale bariere în calea inovării locale. Pe de altă parte, o ofertă limitată de exchange-uri reglementate poate crește încrederea investitorilor retail și instituționali, reducând riscul contrapartidei și îmbunătățind protecția consumatorului.
Pe plan tehnologic, operatorii vor trebui să investească în infrastructuri de securitate, soluții de custodie responsabilă, audituri independente și sisteme robuste de prevenire a fraudei și spălării banilor (AML/CFT). Standardele ridicate cerute pot stimula dezvoltarea de soluții locale și parteneriate cu furnizori internaționali de tehnologie financiară (FinTech), dar pot limita și intrarea startup-urilor fără resurse capitale considerabile.
Din perspectiva politicii publice, proiectul reflectă o tendință globală de a integra activele digitale în arhitectura fiscală și de supraveghere tradițională. Adoptarea unui model inspirat din taxarea tranzacțiilor bursiere semnalează intenția autorităților de a trata criptomonedele ca instrumente financiare demne de reglementare, nu ca artefacte pur speculative nelegate de sistemul financiar existent.
În final, pentru comunitatea blockchain și cripto din Vietnam, proiectul reprezintă un pas major spre normalizarea activelor digitale în cadrul sistemelor financiare și fiscale naționale. Implementarea va necesita însă dialog continuu între autorități, operatori de piață, investitori și experți în fiscalitate pentru a rafina detaliile, a evita efectele neintenționate și a asigura o tranziție echilibrată către o piață reglementată, transparentă și competitivă.
Sursa: cointelegraph
Lasă un Comentariu