8 Minute
Guvernele UE adoptă o poziție comună pentru euro digital
Guvernele din Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un cadru comun pentru euro digital, o inițiativă de monedă digitală a băncii centrale (CBDC) destinată să consolideze suveranitatea monetară a zonei euro și să modernizeze plățile în întregul teritoriu al monedei unice. Propunerea urmărește să întărească rolul euro în finanțele globale pe fondul unei competiții tot mai accentuate din partea stablecoin-urilor denominate în dolari SUA și a unor mari jucători din sectorul plăților electronice. Decizia reflectă preocupări strategice legate de securitate, autonomie digitală și reziliență a infrastructurilor de plată, precum și intenția de a oferi cetățenilor o alternativă publică sigură la soluțiile private.
Context și calendar
Proiectul de euro digital a fost demarat de Banca Centrală Europeană (BCE) în 2021, iar Comisia Europeană a înaintat propunerea legislativă formală în 2023. Statele membre au lucrat mai mult de doi ani pentru a armoniza pozițiile naționale și pentru a identifica compromisuri care să protejeze stabilitatea financiară, confidențialitatea utilizatorilor și funcționarea pieței unice. În urma negocierilor la nivelul Consiliului, s-a obținut un mandat politic care permite continuarea procesului legislativ: pasul următor este ca Parlamentul European să adopte poziția sa, după care pot începe negocierile trilaterale (trilogue) între Parlament, Consiliu și Comisie. Dacă se ajunge la un acord politic, BCE ar putea lansa testele pilot în 2027, cu o posibilă implementare completă planificată pentru 2029. Această cronologie rămâne supusă evaluărilor tehnice, juridice și politice, precum și rezultatelor fazelor de testare care vor analiza scalabilitatea, securitatea și interoperabilitatea sistemului.
Funcționalitate online și offline
Textul agreat de Consiliu subliniază necesitatea ca ambele versiuni, online și offline, ale euro digital să fie disponibile încă din momentul emisiunii. Această abordare reflectă poziția BCE și se deosebește de propunerile care susțineau un model exclusiv online, bazat pe ipoteza că soluțiile din sectorul privat ar putea acoperi necesitățile offline. Asigurarea capabilității offline este considerată esențială pentru reziliență — de exemplu, în situații de întrerupere a conexiunii la internet sau în zone cu acoperire limitată — pentru incluziune financiară, precum și pentru utilizarea de zi cu zi în retail sau în transportul public. În practică, funcționalitatea offline poate implica portofele hardware sau software care stochează valoare criptografică limitată, dispozitive de tip NFC sau alte mecanisme care permit transferuri directe între două dispozitive fără acces la rețea. De asemenea, sunt analizate mecanisme de sincronizare ulterioară și limite operaționale pentru a preveni abuzurile și pentru a păstra compatibilitatea cu cerințele AML/CFT (anti-spălare de bani și combaterea finanțării terorismului). Implementarea unei soluții offline robuste implică provocări tehnologice și de securitate — de exemplu, gestionarea cheilor cryptografice, actualizările firmware și protecția împotriva clonării — dar beneficiile în termeni de continuitate a plăților și acces universal sunt considerate de către autorități drept foarte importante pentru adoptarea pe scară largă.
Stabilitate financiară, limite și taxe
Guvernele UE au subliniat necesitatea unor măsuri de protecție dedicate pentru a păstra stabilitatea financiară în contextul introducerii unei monede digitale a băncii centrale. Printre măsurile convenite se numără limite privind deținerea pentru clienți —discutate deja între miniștrii de finanțe din zona euro— menite să prevină migrații bruște ale lichidităților din depozitele bancare în CBDC, ceea ce ar putea afecta capacitatea băncilor de a acorda credite și de a gestiona lichiditățile. De asemenea, Consiliul a propus un cadru tranzitoriu de compensare pentru furnizorii de servicii de plată (PSP), care ar urma să includă comisioane de interschimb și comisioane pentru comercianți plafonate pe o perioadă inițială de aproximativ cinci ani. Ulterior, aceste plafoane ar urma să fie ajustate în funcție de costurile reale de operare asociate cu infrastructura euro digital, asigurându-se că prețurile rămân justificate și transparente.
Aceste limite și mecanisme tarifare au două roluri principale: reducerea riscului de substituție rapidă a depozitelor bancare și asigurarea unui ecosistem de plată competitiv și funcțional. În termeni tehnici, se discută despre modele de remunerare a furnizorilor de infrastructură (de exemplu, operatorii de portofele, procesatorii de tranzacții și operatorii de compensare) care să acopere costurile fixe și variabile, fără a crea distorsiuni de piață. Autoritățile analizează, de asemenea, impactul asupra ratio-urilor bancare, asupra politicii monetare și asupra mecanismelor de transmitere a acesteia: o CBDC accesibilă publicului poate influența cererea de bani contabili și, prin urmare, politicile de rată a dobânzii. Pentru atenuarea acestor efecte, sunt luate în considerare măsuri precum remunerarea diferențiată a depozitelor în CBDC, limite dinamice de deținere sau instrumente macroprudențiale care să funcționeze complementar cu reglementările bancare existente.
Autonomie strategică și impact pe piață
Oficialii au exprimat îngrijorări legate de dependența excesivă de marii furnizori de plăți cu sediul în SUA — cum ar fi Visa, Mastercard sau PayPal — precum și de riscul ca stablecoin-urile emise în afara UE să câștige o cotă de piață semnificativă în Europa. Prin crearea unui euro digital reglementat, Uniunea Europeană urmărește creșterea autonomiei strategice, stimularea competiției în ecosistemul plăților și oferirea unei alternative publice de încredere la stablecoin-urile private. Un CBDC european ar putea întări suveranitatea monetară, reducând vulnerabilitatea la deciziile operaționale sau comerciale ale unor actori străini și la posibile blocaje sau restricții de acces la servicii de plată transnaționale.
Pe partea de piață, introducerea euro digital poate avea efecte multiplicatoare: ar putea facilita inovația în fintech, prin crearea de noi servicii și produse (de ex. plăți instant, microplăți, contracte inteligente care rulează pe infrastructuri reglementate), ar putea stimula concurența între furnizori și ar putea scădea costurile tranzacțiilor pentru consumatori și comercianți pe termen mediu. Totuși, autoritățile trebuie să echilibreze acest potențial cu protecția confidențialității și a datelor personale, asigurând în același timp integrarea eficientă cu mecanismele de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. De exemplu, arhitectura tehnică poate prevedea diferite niveluri de identificare (de la plăți de mici valori, cu cerințe KYC minimaliste, până la plăți cu identificare completă), menținând totodată garanții pentru viața privată, trasabilitate limitată și protecția datelor sensibile.
Ce urmează
După acordul Consiliului, negociatorii vor aștepta poziția Parlamentului European. Odată ce aceste două instituții vor fi aliniate, pot începe trilogurile formale care vor defini cadrul legal final pentru euro digital. Negocierile vor trebui să acopere teme complexe precum interoperabilitatea cu sistemele de plăți existente (inclusiv sistemele TIPS și SEPA), protecția utilizatorilor, garanții de confidențialitate, măsuri AML și relația operativă între BCE și autoritățile naționale (bănci centrale naționale, autorități de supraveghere financiară și instituții de reglementare a plăților). Un cadru final va trebui, de asemenea, să prevadă standarde tehnice deschise și mecanisme de certificare pentru furnizorii de portofele și de infrastructură, astfel încât ecosistemul să fie interoperabil și competitiv la nivel european.
Consensul recent reprezintă un pas major în strategia Europei privind moneda digitală: marchează trecerea de la faza de analiză și design tactic către una în care se conturează soluții practice și reglementări operaționale. În esență, decizia reflectă un echilibru între promovarea inovației (în fintech și plăți digitale), protecția stabilității financiare și întărirea încrederii consumatorilor. În următorii ani, implementarea tehnică, testele pilot și măsurile de guvernanță vor fi determinante pentru succesul euro digital, iar monitorizarea atentă a efectelor macroeconomice va rămâne o prioritate pentru factorii de decizie la nivel european.
Această abordare vizează nu doar modernizarea infrastructurii de plăți, ci și consolidarea unei piețe financiare europene care să rămână competitivă, sigură și rezilientă în fața transformărilor digitale globale.
Sursa: crypto
Lasă un Comentariu