7 Minute
Opinia unui invitat: Europa pierde cursa monedelor digitale
Următorul text este o contribuție de opinie inițial scrisă de Eneko Knörr, CEO și Co‑Founder al Stabolut. Pe măsură ce ecosistemul global crypto se maturizează, Europa se confruntă cu o alegere clară: să încurajeze inovația privată în stablecoin-uri denominate în euro sau să parieze totul pe alternative centralizate care ar putea submina suveranitatea monetară și confidențialitatea. Semnale recente din interiorul Băncii Centrale Europene confirmă o neliniște tot mai mare că politica UE—în special reglementarea Markets in Crypto‑Assets (MiCA)—ar putea produce exact rezultatul greșit.
Dezechilibrul monedelor digitale: cifre care vorbesc de la sine
Există o nepotrivire evidentă între greutatea economică reală a Europei în economia tradițională și prezența sa pe blockchain-uri. La nivel global, valutele non‑USD reprezintă aproximativ 73% din PIB, mai mult de jumătate din plățile SWIFT și peste 40% din rezervele băncilor centrale. Totuși, pe piețele crypto euro este aproape invizibil.
Datele agregatorilor de piață arată că stablecoin-urile cu suport privat și ancorate de dolar ajung la o capitalizare de piață combinată de sute de miliarde de dolari—aproape 300 de miliarde de dolari—în timp ce opțiunile ancorate în euro se chinuie să depășească aproximativ 450 de milioane € . Asta echivalează cu o cotă de piață de aproape 0,15% pentru stablecoin-urile în euro: practic o eroare de rotunjire. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 1 € tranzacționat pe registre publice, aproape 700 € sunt denominați în dolari americani. Această puternică dolarizare a activității pe blockchain nu este doar o tendință de piață; este o vulnerabilitate strategică pentru influența monedei Europei în era digitală.
De ce contează acest decalaj pentru influența monetară
Când activitatea comercială, decontările comerciale și finanțele descentralizate se bazează covârșitor pe bani digitali susținuți de dolar, Statele Unite câștigă o pârghie disproporționată în noul strat financiar. Pentru zona euro, pierderea cotei digitale reduce opțiunile pentru plăți internaționale, slăbește capacitatea politicii monetare în comerțul transfrontalier și mărește expunerea la sancțiuni și la infrastructuri financiare centrate pe moneda unei alte jurisdicții.
Plafonul tranzacțiilor din MiCA: măsură de siguranță sau auto-sabotaj?
MiCA a fost conceput pentru a aduce claritate pe piețele crypto, deschizând calea pentru protecția consumatorilor și integritatea pieței. Totuși, o prevedere iese în evidență ca deosebit de dăunătoare pentru viabilitatea stablecoin-urilor în euro: un plafon de 200 de milioane € pe tranzacții zilnice pentru tokenurile de bani electronici (EMT) catalogate ca „semnificative”. În termeni practici, acest plafon face imposibil pentru orice stablecoin privat în euro să se scaleze la nivelurile necesare pentru comerțul global sau pentru utilizarea intensă în DeFi. Ca referință, stablecoin-urile principale denominate în dolari, precum Tether (USDT), raportează adesea zeci de miliarde de dolari în volum zilnic—ordine de mărime peste plafonul impus de MiCA.
Acest plafon nu este o neplăcere minoră de reglementare; este o limitare structurală care împiedică stablecoin-urile în euro să concureze. Fie că este intenționat sau nu, rezultatul este clar: emițătorii privați se confruntă cu o „plafonare” care favorizează alternativele centralizate.
Economia politică din spatele plafonului
Criticii susțin că plafonul protejează, în practică, calea pentru o monedă digitală emisă de stat (CBDC) prin neutralizarea concurenților privați. Decidenții politici pot vedea asta ca o modalitate de a controla riscul sistemic. Dar consecința neintenționată este reducerea investițiilor private în cercetare și dezvoltare, mai puține cazuri de utilizare comerciale și un ecosistem mai slab pentru a susține decontările transfrontaliere în euro pe rețele permissionless.
Compromisul Euro Digital: comoditate vs. confidențialitate
Autoritățile publice sunt, pe bună dreptate, concentrate pe siguranță, supraveghere și stabilitate financiară. Însă un CBDC pan‑european reprezintă un compromis care depășește viteza și costul. Spre deosebire de numerar—care oferă schimburi peer‑to‑peer anonime, offline—un CBDC complet centralizat ar putea crea un registru cu detalii granulare ale cheltuielilor individuale. Asta introduce o capacitate de supraveghere fără precedent în stratul plăților și centralizează controlul banilor în moduri pe care mulți cetățeni le-ar considera inacceptabile.
Dacă rezultatul politicii UE va fi să suprime stablecoin-urile private în euro și să se concentreze complet pe un Euro Digital, arhitectura banilor ar putea deveni nu doar mai rapidă, ci fundamental mai transparentă pentru stat. Această schimbare are implicații reale pentru libertățile civile și încrederea pe care cetățenii o acordă banilor publici.
Competitorii globali nu așteaptă
În timp ce Bruxellesul dezbate ghiduri de reglementare, alte jurisdicții permit activ emițerea de stablecoin-uri private sau explorează modele hibride. Japonia a avansat cu legislație pentru a susține stablecoin-uri ancorate la yen. China ia în considerare modalități de a integra inițiativele cu yuanul digital în obiective mai largi de internaționalizare. Aceste țări văd stablecoin-urile din sectorul privat ca instrumente strategice—nu ca amenințări—și se poziționează pentru a capta beneficiile unei economii monetare digitale.
Dacă zona euro vrea să evite să devină spectator, trebuie să regândească dacă reglementarea protecționistă și concentrarea exclusivă pe un CBDC sunt răspunsurile potrivite la o piață privată care evoluează rapid.
Un set pragmatic de politici pentru euro
Pentru a inversa traiectoria actuală și a recâștiga relevanța pe piețele banilor digitali, decidenții UE ar trebui să ia în considerare un set țintit de reforme care să echilibreze siguranța cu competitivitatea:
- Eliminarea plafonului de 200 de milioane € pentru tranzacțiile zilnice ale EMT, astfel încât cererea de piață—și nu limite arbitrare—să determine scalarea.
- Crearea unui traseu de autorizare rapid la nivel pan‑UE pentru emițătorii calificați de stablecoin-uri în euro, pentru a reduce fragmentarea și timpul până la lansare.
- Punerea clarității de reglementare și a infrastructurii de piață pe primul plan, în loc de o concentrare exclusivă pe un CBDC centralizat. Cel puțin, procedați cu prudență la orice implementare a Euro Digital care ar putea periclita confidențialitatea sau înăbuși inovația privată.
De ce contează acum
Alegerea este urgentă. Cota de piață nu este doar o statistică economică; ea modelează cine stabilește standardele, cine construiește infrastructura și a cărei monede vor susține straturile viitoare de inovație financiară. În acest moment, viitorul este dezvoltat în mare parte în jurul banilor digitali denominați în dolarul american. Europa poate fie să-și adapteze reglementările pentru a-și împuternici sectorul privat să construiască stablecoin-uri denominate în euro la scară, fie să riște o marginalizare permanentă în arhitectura finanțelor digitale globale.
Pentru decidenți politici, antreprenori și investitori, ceasul ticăie. Următoarele decizii ale UE vor stabili dacă euro va fi o monedă digitală de referință sau un participant secundar într-o rețea financiară dominată de dolar.
Sursa: cryptoslate
Comentarii