10 Minute
Legislatorii din Arizona avansează planul unui Fond de Rezervă Strategică pentru Active Digitale
Legislatorii din Arizona au făcut un pas înainte cu Proiectul de Lege al Senatului 1649 (SB1649), o propunere pentru înființarea unui Fond de Rezervă Strategică pentru Active Digitale care ar permite statului să dețină, să investească și, posibil, să acorde împrumuturi folosind criptomonede confiscate. Măsura a trecut de Comisia de Finanțe a Senatului cu un vot de 4–2 și, ulterior, a fost aprobată de Comisia pentru Regulamente a Senatului, apropiind-o de un vot în plen și intensificând dezbaterea privind rolul criptomonedelor în finanțele publice.
În cadrul mecanismului propus, Trezorierul de Stat al Arizonei ar administra rezerva și ar o capitaliza cu active criptografice confiscate, pierdute prin sancțiuni sau predate în urma unor acțiuni de aplicare a legii în materie penală sau civilă. Această abordare evită utilizarea banilor contribuabililor pentru achiziționarea de active digitale pe piețele deschise și, în schimb, redirecționează deținerile deja confiscate în posesia statului.
Activele eligibile enumerate în mod explicit în proiect includ Bitcoin (BTC), XRP (XRP) și DigiByte, alături de alte active digitale care îndeplinesc criterii specificate de valoare justă, cum ar fi stablecoin-urile și anumite tokenuri nefungibile (NFT-uri). Prin menționarea expresă a XRP, proiectul marchează un moment semnificativ pentru acel token: ar fi una dintre primele situații în care o entitate guvernamentală din SUA este pusă în poziția de a considera XRP ca activ eligibil pentru rezervă.
Ce poate face rezerva: deține, investește și acordă împrumuturi
Statutul nu ar impune achiziționarea imediată sau custodia oricărei criptomonede. În schimb, creează un cadru legal care permite dețineri și operațiuni viitoare, inclusiv strategii potențiale de investiții sau programe de împrumut ce utilizează active deja aflate în posesia statului. Susținătorii afirmă că fondul ar putea oferi instrumente fiscale noi pentru oficialii statului, menținând în același timp cheltuielile în afara bugetului susținut de contribuabili.
În practică, capacitățile rezervației ar putea include:
- Gestionarea și custodia activelor digitale confiscate, cu opțiuni pentru custodie la terți acreditati sau soluții de cold storage în regim de administrare publică.
- Investiții prudente, definite printr-o politică de investiții care să includă limite de expunere, orizonturi de păstrare și criterii de diversificare.
- Programe de împrumut sau de leasing pentru activele digitale, care pot genera venituri sau pot sprijini inițiative publice specifice, păstrând în același timp riscurile sub control.
Un element-cheie al propunerii este perspectiva de a crea fluxuri de venituri care nu provin din taxele sau impozitele plătite de cetățeni, ci din administrarea eficientă a bunurilor confiscate. Totuși, această abordare necesită proceduri riguroase pentru a proteja patrimoniul public, stabilind limite stricte pentru participarea la piețe, tipurile de instrumente financiare permise și modelele de evaluare a activelor.
Context de politică, riscuri și piedici politice
Avansarea SB1649 reflectă o tendință mai largă în politica la nivel de stat din Statele Unite, unde legislaturile explorează tot mai mult modalități de a integra activele digitale în operațiunile de trezorerie și finanțele publice. State precum Wyoming, Texas și Colorado au adoptat, în diferite forme, legi care clarifică tratamentul legal al criptomonedelor în contextul statal, iar Arizona pare să se alăture acestui grup de experimente instituționale.
Totuși, măsura se confruntă cu obstacole politice și practice semnificative. Guvernatorul Katie Hobbs și alți oficiali au exprimat anterior îngrijorări legate de expunerea fondurilor statului la volatilitatea piețelor cripto, iar proiectul trebuie să treacă încă prin ambele camere legislative și să supraviețuiască revizuirii executive pentru a deveni lege.
Riscurile majore includ volatilitatea pieței, provocările de custodie și conformitate, precum și incertitudinile privind standardele de evaluare pentru activele netradiționale. Fiecare dintre aceste domenii necesită soluții practice:
- Volatilitate: fluctuațiile rapide de preț pot eroda valoarea activelor confiscate; mecanismele de amortizare, limitele de expunere procentuale și politici stricte de rebalansare pot reduce impactul.
- Custodie: securizarea activelor digitale impune decizii între custodie la terți (custodians reglementați), soluții multisig sau depozitare la rece. Fiecare opțiune are avantaje și costuri de implementare.
- Conformitate și reglementare: statul trebuie să navigheze interacțiunile cu agenții federale (IRS, SEC, FinCEN) și să se asigure că procedurile anti-spălare de bani (AML) și de cunoaștere a clientului (KYC) sunt respectate, chiar dacă activele provin din confiscări.
- Evaluare: stabilirea unui cadru clar de evaluare (valoare justă, mark-to-market, sau metode alternative pentru NFT-uri și tokenuri ilichide) este esențială pentru transparență și audituri financiare.
De asemenea, există întrebări legate de responsabilitatea legală și de potențiale litigii: părțile interesate ar putea contesta transformarea activelor confiscate în active de trezorerie, sau ar putea apărea dispute privind proprietatea și procedurile de confiscare. Pentru a gestiona aceste riscuri, proiectul prevede (sau ar trebui să prevadă) guvernanță clară din partea biroului Trezorierului de Stat, proceduri de audit extern, rapoarte periodice către legislativ și mecanisme de revizuire independentă.
Din punct de vedere politic, susținătorii argumentează că modelul protejează contribuabilii, deoarece nu folosește resurse bugetare pentru achiziții, în timp ce criticii subliniază pericolele de a transforma proprietăți confiscate în expuneri la piețe volatile. Dezbaterea reflectă și o discuție mai amplă despre rolul activelor digitale în portofoliile instituționale și despre capacitatea agențiilor publice de a administra instrumente financiare inovatoare.
Ce urmează
Pe măsură ce SB1649 avansează spre un vot în plenul Senatului, părțile interesate din sectorul blockchain, piețele de criptomonede și finanțele publice vor urmări cu atenție evoluția. Dacă va fi adoptată, Arizona ar putea fi inclusă într-un grup mic, dar în creștere, de state americane care stabilesc mecanisme formale pentru a deține și a gestiona active digitale, stabilind potențial precedente privind modul în care criptomonedele confiscate sunt transformate în resurse fiscale pe termen lung.
Implementarea practică ar aduce o serie de pași operaționali și politici care trebuie clarificați înainte de adoptare:
- Elaborarea unei politicii de investiții și a unei proceduri de guvernanță care să definească: activele eligibile, limitele de risc, autoritățile de decizie, frecvența rapoartelor și criteriile de audit.
- Selectarea furnizorilor de servicii de custodie sau dezvoltarea capabilităților interne de securizare, inclusiv soluții multisig, cold storage și asigurări pentru activele digitale.
- Determinarea metodologiei de evaluare și raportare financiară, astfel încât activele digitale să poată fi integrate corect în bilanțurile statului și în rapoartele fiscale.
- Stabilirea unor mecanisme legale pentru conversia, valorificarea sau păstrarea pe termen lung a activelor, inclusiv proceduri pentru eventuale vânzări controlate sau pentru utilizarea activelor ca resurse garanție.
Pe plan extern, monitorizarea reacțiilor federale și coordonarea cu alte state care adoptă politici similare vor influența modul în care Arizona își va pune în aplicare mecanismul. De pildă, cooperarea cu agențiile federale de aplicare a legii și cu reglementatorii financiari poate reduce riscul de conflicte juridice sau de interpretări divergente ale statutelor privind activele confiscate.
În ansamblu, SB1649 reprezintă o încercare de a adapta instrumentele tradiționale de gestiune a patrimoniului public la realitățile economiei digitale. În funcție de detaliile practice de implementare — guvernanță, transparență, audit și conformitate — modelul poate deveni un exemplu pentru alte state sau poate servi ca studiu de caz pentru riscurile asociate introducerii criptomonedelor în finanțele publice.
În secțiunile ce urmează, oferim o analiză mai detaliată a elementelor tehnice și operaționale pe care autoritățile statale ar trebui să le examineze înainte de implementare, incluzând opțiuni de custodie, metodologii de evaluare și potențiale structuri de raportare.
Opțiuni de custodie și securitate
Custodia activelor digitale confiscate este o componentă critică. Opțiunile principale includ servicii de custodie la terți, soluții tehnice multisig și depozitare la rece (cold storage):
- Custodie la terți: furnizorii reglementați oferă infrastructură dedicată, asigurări și proceduri de conformitate. Aceasta poate reduce riscul operațional al statului, dar implică costuri și necesită verificarea due diligence-ului furnizorului.
- Multisig și infrastructură internă: o soluție bazată pe semnături multiple poate oferi control direct de către autoritățile statale, dar necesită expertiză tehnică, politici de back-up și proceduri stricte de securitate.
- Cold storage: păstrarea cheilor private în medii offline minimizează riscul de hacking, dar poate îngreuna accesul rapid la lichidități și impune proceduri clare pentru deblocare în cazuri de urgență.
Indiferent de alegere, implementarea trebuie să includă audituri independente, teste de penetrare și asigurări adecvate pentru a limita riscul pierderii sau furtului de active.
Metodologii de evaluare și contabilitate
Evaluarea activelor digitale dintr-un portofoliu public ridică întrebări contabile importante. Autoritățile trebuie să definească o politică clară de evaluare, care ar putea include:
- Mark-to-market pentru active lichide precum Bitcoin, folosind surse de preț transparente și recunoscute.
- Metode alternative pentru active ilichide, NFT-uri sau tokenuri cu volum scăzut, bazate pe cost, tranzacții comparabile sau opinii de evaluatori independenți.
- Proceduri pentru re-evaluări periodice, provizioane pentru pierderi și raportare detaliată către auditori externi.
De asemenea, integrarea în registrele contabile publice necesită acordarea de atenție tratamentului fiscal și raportărilor către agențiile federale relevante, pentru a evita discrepanțe care ar putea genera litigii sau sancțiuni.
Mecanisme de supraveghere și transparență
Pentru a construi încredere publică și a proteja resursele statului, guvernanța fondului trebuie să includă măsuri de transparență și supraveghere:
- Rapoarte periodice către legislativ și public cu privire la activele deținute, performanța investițiilor, costurile de custodie și operațiunile de împrumut.
- Audituri financiare și operaționale realizate de firme independente specializate în active digitale.
- Comitete consultative cu membri independenți cu experiență în blockchain, finanțe publice și conformitate, pentru a furniza expertiză externă și recomandări.
Astfel de măsuri reduc riscul deciziilor discreționare și asigură monitorizarea continuă a expunerii fiscale la riscurile asociate criptomonedelor.
Concluzii și implicații mai largi
SB1649 sintetizează oportunități și provocări. Pe de o parte, oferă o cale prin care bunurile confiscate pot fi utilizate ca resurse financiare, potențial în beneficiul programelor publice, în timp ce evită epuizarea fondurilor contribuabililor pentru achiziții speculative. Pe de altă parte, introduce active volatile în ecosistemul financiar al statului, necesitând cadre robuste de guvernanță, evaluare și securitate.
Dacă Arizona adoptă și implementează cu succes un astfel de model, rezultatele ar putea influența alte state care caută soluții practice pentru administrarea activelor digitale confiscate. Implementarea prudentă, transparentă și bine reglementată va fi esențială pentru a transforma această inovație legislativă într-un instrument util pentru finanțele publice, minimizând în același timp riscurile pentru contribuabili și pentru stabilitatea financiară a statului.
Sursa: crypto
Lasă un Comentariu