11 Minute
Morgan Stanley: Ciclul Bitcoin intră în „toamnă”
Strategii Morgan Stanley interpretează acţiunea recentă a preţului Bitcoin ca parte a unui ciclu sezonier pe patru ani — şi susţin că piaţa a intrat acum în faza de „toamnă”. Într-un episod recent al podcastului Crypto Goes Mainstream, Denny Galindo, strateg de investiţii în cadrul Morgan Stanley Wealth Management, a argumentat că ciclurile istorice ale Bitcoin tind să urmeze un ritm de trei perioade ascendene urmate de una descendentă. Galindo a recomandat investitorilor să „culeagă” câştigurile în această etapă pentru a se pregăti pentru o potenţială scădere sau pentru o eventuală „iarnă crypto”.
Expresia folosită de Galindo — analogia cu recoltarea — indică faptul că instituţii majore de pe Wall Street aplică cadre ciclice de investiţie asupra Bitcoin într-un mod similar cu materiile prime sau cu activele macro sensibile la lichiditate. Această abordare recunoaşte natura repetitivă a unor mişcări de piaţă şi relevă că alocările strategice şi gestionarea riscului rămân cruciale atât pentru investitorii instituţionali, cât şi pentru cei individuali.
Contextual, ciclurile Bitcoin sunt adesea corelate cu evenimente specifice din ecosistemul on‑chain (halving, modificări ale ratei de hash etc.), cu fluxurile de capital către produse financiare precum ETF‑uri spot şi cu schimbările macroeconomice generale. Morgan Stanley inserează aceste perspective într‑un cadru comparabil cu strategiile aplicate la activele cu volatilitate ridicată: identificare a fazei ciclice, extragere de profituri parţiale şi pregătire pentru reducerea lichidităţii sau pentru capitulări temporare ale pieţei.
De ce „toamna” contează pentru investitorii crypto
Analogia recoltării a lui Galindo semnalează că, pe măsură ce ciclul trece dintr‑o fază de creştere într‑una de consolidare sau corecţie, investitorii ar trebui să revizuiască politicile de alocare a riscului. „Suntem în sezonul de toamnă chiar acum”, a spus el. „Toamna este timpul recoltării. Deci e momentul în care vrei să îţi iei câştigurile. Dar disputa este cât va dura această toamnă şi când va începe iarna următoare.”
Pentru traderi şi deţinători pe termen lung, asta înseamnă o reevaluare a expunerii: luarea în considerare a strategiilor parciale de profit‑taking, reducerea pârghiei atunci când riscul macro creşte şi consolidarea poziţiilor de custodie sigură. Mai mult, instituţiile care implementează guvernanţă strictă şi comitete de risc vor avea proceduri predefinite pentru retragerea parţială a expunerii sau pentru ajustarea ponderii în portofolii, ceea ce poate tempera rapidereacţiile dacă etapa de toamnă se dovedeşte a fi prelungită.
Este util să distingem între viziunea pe termen scurt a speculatorilor şi aceea pe termen lung a investitorilor strategici: traderii pot profita de volatilitate prin intrări şi ieşiri frecvente, în timp ce alocările pe termen lung pot presupune reeşalonări graduale şi utilizarea instrumentelor pasive, cum ar fi ETF‑urile spot, pentru a asigura expunere fără asumarea riscurilor operaţionale din self‑custody.
Indicatorii tehnici indică risc de scădere în creştere
Pe 5 nov., Bitcoin a scăzut sub pragul de 99.000 de dolari şi a alunecat sub un reper tehnic important: media mobilă pe 365 de zile. Julio Moreno, head of research la CryptoQuant, a remarcat că ruptura mediei mobile pe 365 de zile este un semnal urmărit pe scară largă care reflectă, adesea, o slăbire a sentimentului de piaţă. Analistul de cercetare de la Bitrue, Andri Fauzan Adziima, a descris mişcarea recentă ca marcând oficial o „piaţă tehnică bearish”.
Aceste semnale tehnice nu există în vid: ele interacţionează cu factorii de lichiditate şi cu dinamica fluxurilor instituţionale. O breşă sub media mobilă pe un an poate declanşa ordine automate de vânzare, ajustări ale riscului în portofoliile cuantitative şi decizii de deleveraging în rândul fondurilor. În practică, astfel de reacţii pot amplifica volatilitatea şi pot accentua corecţiile pe termene scurte.
De asemenea, istoricul arată că perioadele în care instrumentele de referinţă pe termen lung sunt sparte tind să conducă la perioade prelungite de consolidare: piaţa poate rămâne laterală pentru săptămâni sau luni înainte ca un nou impuls să apară, în funcţie de redinamizarea lichidităţii şi de revenirea încrederii investitorilor. Analiza volumelor de tranzacţionare, a poziţionării futures şi a cererii pe ETF‑uri spot oferă indicii complementare asupra duratei şi intensităţii corecţiei.
Acţiunea preţului Bitcoin în 2025
Ce înseamnă media mobilă pe 365 de zile
Media mobilă pe 365 de zile este un indicator de trend pe termen lung care netezeşte volatilitatea zilnică şi ajută la semnalarea direcţiei generale a pieţei. Practic, se calculează ca media aritmetică a preţurilor de închidere din ultimele 365 de zile, oferind o referinţă anuală pentru poziţionarea strategică.
Când preţul scade sub această medie, mulţi analişti interpretează semnalul ca o trecere de la un regim preponderent bullish la unul mai precaut. Investitorii instituţionali şi fondurile sunt sensibile la aceste nivele: un traseu prelungit sub media anuală poate determina reducerea expunerii, retrageri din poziţii riscante şi reevaluări ale alocărilor strategice. În schimb, revenirea rapidă peste media anuală poate readuce apetitul pentru risc şi poate susţine noi raliuri.
Din punct de vedere tehnic, media mobilă pe 365 de zile este folosită alături de alţi indicatori — volumul, raportul putere/volatilitate, on‑chain metrics (ex. transferuri şi solduri pe exchange, fluxuri stablecoin) şi rapoarte despre poziţionarea în futures — pentru a construi un tablou mai robust al riscului. Fiecare indicator are limitările sale, dar combinarea lor creşte gradul de încredere în semnalele generate.
Dinamicile lichidităţii şi motoarele pieţei
Dincolo de semnalele de preţ, tendinţele de lichiditate sunt o preocupare majoră. Market‑makerul Wintermute a observat că principalii factori de lichiditate — stablecoins, ETF‑urile spot şi trezoreriile digitale corporative (DAT‑uri) — au atins un platou. Potrivit Wintermute, influxurile din aceste trei piloni care susţinuseră raliurile recente nu mai accelerează, ceea ce se poate traduce într‑o piaţă mai subţire şi în mişcări de preţ mai ample în perioadele de corecţie.
Stablecoins, cum ar fi USDT şi USDC, au jucat un rol central în facilitarea intrărilor rapide de capital pe pieţele cripto: creşterea soldurilor stablecoin pe exchangeuri este deseori corelată cu presiunea de cumpărare. Când aceste solduri încetinesc sau scad, mecanica cumpărărilor rapide devine mai fragilă. În mod similar, ETF‑urile spot au introdus o punte directă între fluxurile tradiţionale de capital şi activele digitale: perioadele de subscrieri masive pot susţine preţul, iar încetinirea fluxurilor ETF poate reduce suportul pentru rally.
Trezoreriile corporative digitale (DAT) ale companiilor care păstrează parte din cash în Bitcoin au adăugat, de asemenea, un compresor de lichiditate pe partea ofertă‑cerere. Dacă aceste trezorerii decid să vândă parţial pentru a satisface cerinţe de lichiditate sau pentru a rebalansa portofoliile, impactul asupra pieţei poate fi semnificativ, mai ales într‑un context de scădere a volumelor.
Fluxuri ETF şi cererea instituţională
În ciuda reculului recent, adoptarea instituţională continuă. Michael Cyprys, head of US brokers, asset managers and exchanges la Morgan Stanley Research, a declarat în podcast că mulţi investitori instituţionali văd acum Bitcoin ca un potenţial hedge macro — o formă de „aur digital” împotriva inflaţiei sau a deprecierii monetare. Cyprys a subliniat că ETF‑urile spot pentru Bitcoin şi Ether au redus semnificativ barierele de intrare şi au adus laolaltă mari pool‑uri de active în management: datele SoSoValue arată că ETF‑urile spot Bitcoin din SUA deţin acum peste 137 de miliarde USD în active nete, în timp ce ETF‑urile spot Ether cumulează aproximativ 22,4 miliarde USD.
Această migrare a capitalului instituţional are mai multe implicaţii: în primul rând, ETF‑urile sporesc accesibilitatea şi oferă investitorilor tradiţionali structuri reglementate şi eficiente fiscal pentru expunerea la cripto. În al doilea rând, activele sub administrare (AUM) în ETF‑uri pot acţiona drept tampon de cerere persistentă; totuşi, intrările nete trebuie să se menţină la ritmuri sănătoase pentru a susţine preţuri mai mari pe termen mediu şi lung.
De reţinut, alocările instituţionale tind să fie lente şi metodice: procese de due diligence, limitări operaţionale şi cerinţe de raportare fac ca retragerile sau intrările majore să fie, de obicei, mai graduale decât reacţiile retail. Această inerţie poate reduce volatilitatea extremă în unele scenarii, dar poate şi prelungi perioadele de consolidare atunci când fluxurile de capital se moderează.
Cum ar trebui să reacţioneze investitorii
Alocările instituţionale sunt, în general, mai lente din cauza guvernanţei, a comitetelor de risc şi a mandatului pe termen lung. Asta înseamnă că orice rotaţie a capitalului instituţional va fi graduală şi adesea anticipată prin rapoarte şi declaraţii publice. Pentru investitorii retail şi cei concentraţi pe crypto, faza curentă de „toamnă” impune o gestionare disciplinată a poziţiilor:
- Luaţi în considerare profit‑taking parţial: nu este nevoie să ieşiţi complet din poziţii, dar real‑izarea parţială a câştigurilor poate reduce riscul de pierderi semnificative în cazul unei corecţii profunde.
- Reevaluaţi nivelul de pârghie: reducerea levierului poate preveni lichidări forţate în condiţii de piaţă volatile.
- Urmăriţi indicatorii de lichiditate: fluxuri ETF, solduri stablecoin pe exchangeuri şi activitatea trezoreriei corporative sunt semnale care pot anticipa schimbări de direcţie.
- Stabiliţi reguli de risc clare: poziţii maxime, stop‑loss-uri sau planuri de rebalansare periodică ajută la disciplină.
- Gândiţi securitatea şi custodia: în perioade volatile, costurile şi riscurile asociate cu gestionarea cheilor private sau cu furnizorii de custodie pot deveni relevante pentru deciziile de păstrare.
Pe lângă aceste măsuri pragmatice, investitorii ar trebui să-şi armonizeze deciziile cu obiectivele pe termen lung: pentru cei care văd Bitcoin ca parte dintr‑o strategie de hedging macro sau ca un activ de diversificare, menţinerea unei expuneri reduse dar consistente (prin DCA sau ETF) poate fi o opţiune rezonabilă. Traderii activi, în schimb, pot profita de volatilitate, dar trebuie să implementeze managementul strict al riscului pentru a evita pierderile disproporţionate.
De asemenea, aspectele fiscale şi reglementările locale pot influenţa deciziile: în unele jurisdicţii, vânzările repetate sau tranzacţiile frecvente generează obligaţii fiscale care afectează randamentul net. Consultarea unui specialist fiscal sau juridic devine astfel esenţială pentru deciziile mai mari de portofoliu.
În practică, combinaţia dintre indicatorii tehnici (ex. media mobilă pe 365 de zile), datele on‑chain şi fluxurile ETF poate servi drept tablă de bord pentru investitori. Monitorizarea activă a acestor semnale şi adaptarea disciplinată la evoluţii vor creşte şansele de a traversa cu succes o potenţială „toamnă” sau o eventuală „iarnă crypto”.
Pe scurt, încadramentul sezonier propus de Morgan Stanley subliniază că dinamica ciclurilor Bitcoin rămâne relevantă pentru construcţia portofoliilor. Indiferent dacă sunteţi trader sau alocator pe termen lung, mesajul este clar: evaluaţi risc, securizaţi câştigurile unde este potrivit şi rămâneţi informaţi despre tendinţele de lichiditate şi despre fluxurile instituţionale care pot amplifica mişcările pieţei.
În final, abordarea recomandată nu este una uniformă pentru toţi investitorii. Profilul de risc, orizontul investiţional şi necesităţile de lichiditate determină strategia optimă. Pentru unii, reducerea expunerii în faza de toamnă oferă protecţie; pentru alţii, ajustările fine ale poziţiilor şi utilizarea produselor reglementate (ETF, produse structurate) pot oferi un echilibru între participare la potenţiale raliuri viitoare şi protecţia capitalului în perioade adverse.
Sursa: cointelegraph
Lasă un Comentariu