Deutsche Bank: Aur și Bitcoin ca active de rezervă potențiale

Deutsche Bank: Aur și Bitcoin ca active de rezervă potențiale

0 Comentarii

9 Minute

Deutsche Bank: Aur și Bitcoin ar putea împărți roluri de rezervă

Un studiu realizat de Deutsche Bank, semnat de Marion Laboure și Camilla Siazon, sugerează că până în 2030 băncile centrale ar putea începe să includă Bitcoin alături de aur pe balanțele lor. Raportul susține ideea că ambele active — aurul tradițional și activul digital Bitcoin — pot juca roluri complementare în gestionarea rezervelor într-un context marcat de incertitudini geopolitice persistente și de schimbări macroeconomice. Autorii subliniază că această schimbare nu ar fi bruscă, ci rezultatul unui proces treptat de evaluare a riscurilor, de îmbunătățire a infrastructurii și de clarificare a cadrului de reglementare.

De ce aurul rămâne dominant

Aurul continuă să fie activul de bază pentru multe bănci centrale, având un istoric lung ca depozit de valoare în perioade de criză. Prețurile au atins niveluri record, apropiindu-se de 3.703 dolari pe uncie în 2025, susținute de achiziții oficiale constante și de așteptările legate de politica monetară. Pe lângă aprecierea prețului, aurul oferă anumite avantaje practice: lichiditate profundă pe piețe organizate, infrastructură de depozitare bine stabilită (prăvălii, seifuri, custodie specializată) și un cadru legal clar. Toate acestea întăresc încrederea decidenților în aur ca instrument de hedging împotriva inflației și de conservare a capitalului pe termen lung. În plus, fiind necorelat sau slab corelat cu activele financiare tradiționale în anumite perioade, aurul rămâne o componentă stabilă în strategiile convenționale de rezervă.

Argumentele în favoarea integrării Bitcoin în rezerve

În paralel, Bitcoin a arătat o creștere notabilă și o reziliență surprinzătoare, tranzacționându-se în apropierea unor maxime istorice după ce a depășit pragul de 123.500 de dolari în august. Deutsche Bank evidențiază două tendințe importante: adoptarea instituțională crescută și reducerea volatilității pe termen scurt în anumite perioade, aspecte care indică faptul că Bitcoin ar putea găsi un loc în alocările private sau alternative de rezervă. Caracteristicile specifice ale Bitcoin — ofertă limitată (capitulată de design la 21 de milioane de monede), descentralizare relativă, capacitate de transfer rapid la scară globală și costuri relativ scăzute pentru tranzacții transfrontaliere comparativ cu anumite mecanisme tradiționale — contribuie la argumentul pentru diversificare. Analiștii Deutsche Bank mai notează că Bitcoin are o corelație scăzută cu multe clase de active tradiționale (obligațiuni de stat, acțiuni), ceea ce îi oferă potențialul de a funcționa ca un hedge macroeconomic în portofolii bine structurate.

Implicații practice pentru rezervele băncilor centrale

Deutsche Bank nu estimează că nici aurul, nici Bitcoin ar înlocui dolarul american ca monedă dominantă de rezervă pe termen scurt. În schimb, instituția anticipează o tendință de diversificare moderată: strategii de rezervă mai elaborate, care combină lichiditățile fiat, aurul și anumite active digitale selectate. Pentru a deveni o componentă viabilă a rezervelor publice, Bitcoin trebuie însă să treacă printr-o serie de bariere practice și politice. În primul rând, problema încrederii: factorii de decizie trebuie să aibă certitudinea că activele digitale pot fi evaluate, custodiat și lichidate în contexte de stres financiar. În al doilea rând, cerințele de transparență și audit: spre deosebire de aurul fizic, pentru Bitcoin este esențial să existe proceduri robuste de verificare a provenienței, de management al cheilor private și de audit independente care să demonstreze posesiunea efectivă. În al treilea rând, constrângerile politice și juridice: multe bănci centrale funcționează în cadrul unor mandate restrictive care nu includ active digitale, iar schimbarea acestor mandate poate necesita intervenții legislative și consultări publice. Pe măsură ce infrastructura de custodie, asigurare, lichiditate pe piețele de confruntare (exchange) și reglementarea pentru criptomonede se maturizează, aceste bariere se pot eroda, permițând încorporarea Bitcoin în rețelele de gestiune a rezervelor naționale.

Factorii care vor influența adoptarea

Mai mulți factori concreți vor determina viteza și amploarea integrării Bitcoin în rezervele oficiale. Reglementarea este esențială: claritatea normativă la nivel național și internațional va reduce riscul de reglementare neașteptată, sporind astfel apetitul instituțional. Dezvoltarea produselor de custodie instituțională (cold storage de nivel bancar, custodiere reglementate, instrumente insurance pentru pierderi) oferă soluții tehnice pentru protejarea deponenților și a rezervei. Adâncimea pieței pentru active digitale — măsurată prin volume de tranzacționare, spread-uri și acces la piețe OTC pentru tranzacții mari — va juca un rol decisiv în capacitatea băncilor centrale de a cumpăra sau vinde Bitcoin fără a provoca turbulențe majore de preț. De asemenea, aspectele operaționale, precum definirea procedurilor interne de risc, evaluarea contabilă (cum va fi înregistrat Bitcoin în bilanț: ca rezervă monetară, ca activ digital, sau altfel), și coordonarea cu autoritățile fiscale sunt elemente practice care vor modela deciziile. Educația internă a factorilor de decizie și dezvoltarea competențelor tehnice în rândul echipelor de trezorerie vor accelera adoptarea în birourile care gestionează rezervele valutare.

Scenarii de alocare și exemple

Strategiile practice pot varia mult între țări. Unele bănci centrale ar putea opta pentru scenarii conservatoare: o mică alocare pilotă (de exemplu 0,1–1% din activele de rezervă) pentru a testa funcționalitatea custodiei, a liquidității și a impactului asupra bilanțului. Alte jurisdicții mai deschise la inovație ar putea aloca ponderi mai mari în timp, integrând Bitcoin în „tranche”-uri periodice, evaluate la fiecare șase luni în funcție de volatilitate și de evoluția reglementării. De exemplu, o bancă centrală dintr-o economie emergentă ar putea decide să folosească Bitcoin ca instrument complementar pentru a reduce dependența de rezerve în dolari, în timp ce o bancă centrală dintr-un stat dezvoltat ar putea rămâne mai precaută, concentrându-se pe aur ca activ principal de conservare a valorii. În practică, gestiunea riscului ar presupune limitări stricte: dimensiunea expunerii, criterii de intrare/ieșire, limite de volatilitate acceptate și scenarii de stres detaliate. Astfel de politici ar trebui documentate și validate prin teste de backtesting și stres constante.

Aspecte tehnice și contabile

Din punct de vedere tehnic, includerea Bitcoin în rezerve impune soluții robuste de custodie și proceduri clare de control intern. Custodia la cheie (key management) rămâne o preocupare majoră: pierderea cheilor private echivalează cu pierderea permanentă a activelor, ceea ce ridică necesitatea utilizării de multisig, module hardware de securizare (HSM) și servicii de custodie reglementate. Pe partea contabilă, există întrebări despre modul în care Bitcoin ar trebui recunoscut și evaluat în bilanț: la cost istoric, la valoarea de piață, sau printr-un model hibrid? Standardele contabile internaționale (IFRS) și cadrul contabil național ar putea necesita clarificări pentru a asigura coerența raportării financiare. De asemenea, tratamentul fiscal al câștigurilor și pierderilor înregistrate din deținerile oficiale trebuie definit în prealabil. Toate aceste elemente tehnice au impact direct asupra transparenței rapoartelor publice ale băncilor centrale și asupra percepției investitorilor și a piețelor internaționale.

Riscuri și mitigări

Includerea Bitcoin în rezerve vine cu riscuri specifice: volatilitatea prețului, riscul tehnologic (exploatări, erori software), riscul de contrapartidă asociat serviciilor centralizate (exchange-uri, custodiere), precum și riscul reglementar sau geopolitic (interdicții temporare, sancțiuni). Pentru a mitiga aceste riscuri, există măsuri concrete: limitarea ponderei în portofoliu, folosirea numai a furnizorilor de custodie cu reputație și licențe, adoptarea de proceduri riguroase de audit și de testare periodică a sistemelor de securitate. Implementarea unor politici de hedging tactice, folosind instrumente derivate disponibile pe piețele reglementate, poate ajuta la gestionarea expunerii temporare. De asemenea, cooperarea internațională între bănci centrale, schimburi și autorități de reglementare va fi esențială pentru a construi un ecosistem sigur și predictibil.

Concluzie: echilibrul între tradiție și inovație

Pentru factorii de decizie și investitorii instituționali, raportul Deutsche Bank subliniază necesitatea unei balanțe prudente: conservarea rolului aurului în arhitectura tradițională a rezervelor, în timp ce se analizează și se integrează treptat oportunitățile oferite de Bitcoin și de alte active digitale. Această abordare pragmatică — pilotare, reglementare clară, investiții în infrastructură de custodie și în dezvoltarea competențelor — poate conduce la o diversificare eficientă a rezervei care păstrează stabilitatea macrofinanciară, dar oferă și flexibilitate în fața unor riscuri emergente. În ultimă instanță, decizia de a introduce Bitcoin în rezerve va reflecta un echilibru între considerente politice, tehnice și economice, precum și între prioritățile fiecărei țări în materie de politică monetară și de securitate națională. Pe măsură ce infrastructura de piață și cadrul legislativ evoluează, este probabil ca rolurile complementare ale aurului și ale activelor digitale să devină tot mai clare, oferind decidenților instrumente suplimentare pentru gestionarea riscului și pentru menținerea încrederii în sistemele monetare naționale.

Sursa: crypto

Comentarii

Lasă un Comentariu