Jamie Dimon: Fed puțin probabil să reducă dobânzile

Jamie Dimon: Fed puțin probabil să reducă dobânzile

Comentarii

11 Minute

Jamie Dimon de la JPMorgan: Fed puțin probabil să reducă dobânzile până când inflația se temperează

CEO-ul JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a avertizat că Federal Reserve (Fed) ar putea avea dificultăți în a justifica reduceri adiționale ale ratelor dobânzilor în absența unei temperări semnificative a inflației. Vorbind pentru CNBC-TV18, Dimon a afirmat că inflația pare „blocată” în jurul valorii de 3% și a sugerat că există argumente credibile pentru o posibilă relansare a ascensiunii prețurilor, mai degrabă decât pentru o descreștere rapidă. El a subliniat că își dorește o creștere economică solidă și ca eventualele reduceri de dobândă să fie determinate de motive sănătoase — creștere economică, nu de teama de recesiune.

Percepțiile pieței versus realitățile Fed

Comentariile lui Dimon contrastează cu sentimentul din piețe, care a inclus anticipații pentru multiple reduceri ale dobânzilor de către Federal Reserve în următoarele luni. Investitorii au manifestat un grad de optimism, unii plasând mai multe reduceri de câte 25 de puncte de bază în orizontul următor, însă punctul de vedere exprimat de Dimon introduce un element de prudență. Politica ratelor de dobândă este un factor major pentru piețele crypto: o politică monetară mai relaxată tinde să reducă costurile de împrumut și să crească apetitul pentru active cu risc, precum Bitcoin și altcoins. De exemplu, o reducere de 25 de puncte de bază în prima parte a anului a contribuit la propulsarea Bitcoin peste nivelul de 117.500 USD pentru prima dată în mai mult de o lună, un semnal clar al legăturii dintre deciziile Fed și fluxurile către active digitale.

Este important să diferențiem așteptările exprimate de instrumentele pieței, precum contractele futures și opțiunile care integrează probabilități, de politicile efective ale băncilor centrale. Instrumente precum CME FedWatch sintetizează datele din piețele derivate pentru a estima probabilitățile unor mișcări ale Ratei Fed Funds, însă acestea se ajustează rapid la noile citiri macroeconomice. Astfel, în perioade cu date de inflație imprevizibile sau volatile, proiecțiile pieței pot deveni confuze. Pe termen scurt, traderii pot specula pe baza așteptărilor; pe termen mediu, deciziile Fed răspund la o combinație de date privind inflația, ocuparea forței de muncă, creșterea economică și stabilitatea financiară.

Dintr-o perspectivă macro, factorii care modelează așteptările includ: presiunile salariale în creștere, costurile energiei, lanțurile de aprovizionare și efectele politicilor fiscale. Toți acești factori pot influența nivelul prețurilor și, implicit, toleranța Fed față de inflație ușor superioară țintei sale de 2%. De aceea, declarațiile liderilor de instituții financiare precum Jamie Dimon sunt urmărite îndeaproape, pentru că ele pot oferi indicii despre modul în care piețele mari de capital și băncile de investiții evaluează riscurile macro.

Datele despre inflație și calendarul pentru reducerile viitoare

Ultimele cifre privind inflația din Statele Unite au arătat o creștere lunară de 0,4% în august și o creștere anuală de 2,9% — nivel încă superior ţintei Fed de 2%. Acest indicator complică drumul Fed și susține evaluarea făcută de Dimon conform căreia reducerile adiționale pot fi greu de justificat în lipsa unei moderări suplimentare a inflației. Din punct de vedere tehnic, o inflație anuală de 2,9% semnalează că presiunile prețurilor rămân persistente, iar banca centrală trebuie să echilibreze riscul de supraîncălzire cu cel al încetinirii economice.

Instrumentele de piață precum CME FedWatch indică în prezent așteptări pentru încă o reducere de 25 de puncte de bază la sfârșitul lunii octombrie și o altă reducere la începutul lunii decembrie, dar aceste probabilități sunt sensibile la noi date economice. Dacă inflația rămâne „sticky”, adică persistentă, piața va recalibra rapid așteptările. Fed folosește o gamă largă de indicatori—indicele prețurilor de consum (CPI), indicele prețurilor de cheltuieli de consum personal (PCE), datele privind ocuparea forței de muncă și indicatorii de presiuni salariale—pentru a decide când și cât de mult să ajusteie ratele. În plus, Fed are în vedere distribuția inflației în diferite sectoare; de pildă, o accelerare a prețurilor serviciilor, susținută de salarii mai mari, poate fi mai problematica decât fluctuațiile de preț ale bunurilor volatile.

Scenarii posibile pentru perioada următoare includ: 1) Fed amână reducerile până când indicii de inflație scad sustenabil sub 3% și există dovezi clare de temperare a presiunilor salariale; 2) Fed realizează reduceri parțiale pentru a sprijini creșterea, asumând un risc calculat privind revenirea inflației; 3) Fed adoptă o poziție mai flexibilă, corelată cu evoluțiile globale (de exemplu, șocuri de aprovizionare sau variații ale prețurilor la energie) care ar putea forța reacții neașteptate. Investitorii instituționali, inclusiv fondurile de pensii și managerii de active, monitorizează aceste scenarii și ajustează duration-ul portofoliilor, poziționarea pe piețele obligațiunilor și expunerea la active riscante.

Opinia lui Dimon despre stablecoins și relationarea cu sistemul bancar

În ceea ce privește stablecoins, Dimon a declarat că nu este „în mod deosebit îngrijorat” că aceste token-uri ar reprezenta un risc existențial pentru bănci, dar a îndemnat instituțiile bancare să rămână informate și implicate. El a remarcat că stablecoins pot avea utilizări legitime — de la accesul transfrontalier la dolari până la dețineri digitale de dolari în afara SUA — dar pot fi folosite atât de actori reputabili, cât și de entități cu probleme de conformitate. Dimon a reiterat că JPMorgan este implicat în inițiative legate de stablecoin și că industria bancară discută abordări de tip consorțiu pentru emiterea de token-uri.

Pe plan tehnic, stablecoins pot fi structurate în mai multe moduri: 1) stablecoins susținute de rezerve fiat (fiat-collateralized), unde fiecare token este acoperit de active tradiționale precum dolari în conturi bancare; 2) stablecoins susținute de alte criptomonede sau coșuri de active (crypto-collateralized), care folosesc mecanisme de supragaranție; 3) stablecoins algoritmice, care încearcă să mențină stabilitatea prin mecanisme programatice și de piață. Fiecare structură are compromisuri distincte în materie de lichiditate, risc de contrapartidă și reziliență în perioade de stres financiar.

Din perspectiva băncilor, două teme majore reies din dezbatere: competiția pentru depozite și necesitatea unui cadru de reglementare clar. Anumite modele de stablecoin sau entități afiliate ar putea oferi randamente sau facilități care concurează direct cu depozitele tradiționale, ceea ce ar putea atrage lichidități din conturile asigurate bancare și ar putea genera riscuri pentru stabilitatea financiară. Băncile susțin că reglementatorii ar trebui să elimine orice lacune care permit produselor digitale să submineze funcțiile esențiale ale depozitelor bancare și să creeze riscuri sistemice.

Contextul reglementar și preocupările industriei

În iulie, Congresul a adoptat legislație menită să reglementeze stablecoins, dar grupurile de lobby din sectorul bancar au cerut reguli mai stricte. Un motiv de îngrijorare este că anumite structuri de stablecoin sau entități asociate ar putea oferi dobânzi sau randamente competitive față de depozitele bancare tradiționale, atrăgând astfel fonduri din conturile asigurate și creând potențiale riscuri de stabilitate. Băncile susțin că regulatorii ar trebui să închidă aceste breșe pentru a preveni subminarea sistemului bancar convențional.

Dezbaterile legislative au vizat elemente-cheie precum cerințele de capital pentru emitentii de stablecoin, transparența rezervelor, standardele de audit și obligațiile în materie de combatere a spălării banilor (AML) și cunoașterea clientelei (KYC). Un cadru robust ar putea include cerințe ca rezervele să fie păstrate la instituții de încredere, audituri frecvente publice și mecanisme clare de lichidare în caz de stres financiar. Modelele de reglementare diferă la nivel internațional; unele jurisdicții optează pentru un tratament strict similar cu instituțiile de depozit, în timp ce altele acordă mai multă libertate inovatorilor tehnologici, însă cu supraveghere îmbunătățită.

În plus, se discută despre modele de consorțiu bancar pentru emiterea de stablecoin. Aceste consorții, alcătuite din mai multe bănci și instituții financiare, ar putea oferi token-uri cu un grad mai mare de încredere și transparență, reducând riscul de concentrare la un singur emitent și având acces la canale de plată și lichiditate bancare existente. Totuși, o astfel de abordare implică provocări operaționale, tehnice și de guvernanță: cum se va gestiona responsabilitatea în caz de pierderi, care sunt procesele de consens pentru emisie și retragere, și cum se vor armoniza standardele IT și de securitate între membrii consorțiului.

Ce înseamnă aceasta pentru investitorii și instituțiile din sectorul crypto

Pentru traderii crypto și investitorii instituționali, remarcile lui Dimon subliniază două teme cheie: politica macro rămâne un motor principal al mișcărilor de preț în crypto, iar reglementarea stablecoin va continua să modeleze infrastructura pieței. Dacă Fed amână sau întârzie reducerile din cauza unei inflații persistente, activele cu risc pot întâmpina vânturi potrivnice, ceea ce ar putea reduce apetitul pentru investiții speculative și ar putea duce la scăderi pe termen scurt. Pe de altă parte, un cadru de reglementare mai clar pentru stablecoins ar putea reduce riscul sistemic și ar putea încuraja adopția instituțională a instrumentelor digitale pentru decontări și instrumente bazate pe dolar tokenizat.

Instituțiile financiare mari analizează două direcții strategice: integrarea serviciilor digitale în oferta lor existentă și colaborarea cu entități tehnologice pentru a asigura infrastructuri robuste. Băncile care aleg să se implice activ în dezvoltarea stablecoin-urilor sau în proiecte de tokenizare pot obține avantaje competitive: acces îmbunătățit la fluxuri de plăți transfrontaliere, eficiență operațională mai bună și posibilitatea de a oferi clienților produse noi, precum conturi digitale cu funcționalități adiționale. Totuși, participarea implică și responsabilități de conformitate, capabilități tehnice și expuneri operaționale care trebuie gestionate cu atenție.

Din perspectiva investitorului retail sau profesional, monitorizarea celor trei variabile majore este esențială: 1) datele lunare privind inflația și semnalele Fed; 2) evoluțiile legislative și reglementările privind stablecoins; 3) schimbările în lichiditate și în costul capitalului care afectează activele cu risc. Strategiile prudente pot include diversificarea pe clase de active, utilizarea hedging-ului pentru expunerile sensibile la dobânzi, păstrarea unei porțiuni de lichiditate pentru a profita de oportunități și evaluarea contra-partidelor în cazul produselor digitale tokenizate.

În plus, un impact important va fi legat de infrastructura de decontare: stablecoins reglementate și interoperabile pot reduce fricțiunile în decontările transfrontaliere și pot facilita plăți instantanee pe piețele de capital. Acest lucru ar putea conduce la o reducere a costurilor de tranzacționare și la o accelerare a adoptării institutiționale a activelor digitale. Cu toate acestea, componentele critice de securitate cibernetică, managementul cheilor private și reziliența operațională rămân elemente cheie de evaluat înainte de o adopție pe scară largă.

În concluzie, combinația dintre poziționarea prudenta a Fed în fața unei inflații persistente și evoluțiile reglementare privind stablecoins va determina fluxurile de capital între piețele tradiționale și piața crypto. Actorii de piață — bănci, exchange-uri, emitenti de stablecoin și regulatorii — trebuie să colaboreze pentru a construi un ecosistem în care inovația este susținută de reguli clare, iar riscurile la adresa stabilității financiare sunt diminuate. Pentru investitori, cheia rămâne informarea continuă, evaluarea riscurilor și menținerea unei discipline de gestionare a portofoliului astfel încât să facă față atât scenariilor de scădere a dobânzilor, cât și celor de menținere a unui regim mai strict al ratelor de politică monetară.

Sursa: cointelegraph

Lasă un Comentariu

Comentarii