Raportul BlackRock: De-dolarizarea și Noile Strategii de Administrare a Rezervelor

Raportul BlackRock evidențiază de-dolarizarea și noile abordări în gestionarea rezervelor valutare

BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, cu aproximativ 12,5 trilioane de dolari sub gestionare, atrage atenția asupra procesului accelerat de de-dolarizare în raportul său din iulie 2025. Fenomenul de „de-dolarizare” devine tot mai central, pe măsură ce băncile centrale caută să-și diversifice rezervele valutare în contextul provocărilor economice și geopolitice actuale. Deși aurul rămâne activul preferat ca alternativă la dolar, Bitcoin începe, de asemenea, să fie discutat la nivel oficial când vine vorba de diversificarea rezervelor.

De-Dolarizarea: De la teorie la practică

Conform BlackRock, tot mai multe bănci centrale își reconsideră dependența față de dolarul american. Această schimbare strategică este determinată de intensificarea tensiunilor globale, inflația persistentă și îngrijorările privind stabilitatea fiscală a SUA.

Dolarul a înregistrat o depreciere accentuată, scăzând cu peste 10% în doar șase luni—un declin comparabil cu cel din anii 1970, când a fost abandonat standardul aur. O astfel de volatilitate a valorii dolarului are efecte majore atât asupra activelor tradiționale, cât și a celor digitale, stimulând cererea pentru alternative precum aurul sau criptomonedele, în special Bitcoin.

Fostul președinte Donald Trump a recunoscut această tendință, declarând că, deși preferă un dolar puternic, un dolar mai slab poate genera avantaje economice. Pe măsură ce dolarul scade, activele cripto, ale căror prețuri sunt exprimate în dolari, devin mai atractive pentru investitorii internaționali, ceea ce poate reduce încrederea în monedele fiat și crește interesul pentru alternative descentralizate.

Băncile centrale își consolidează rezervele de aur pe fondul schimbărilor geopolitice

Efectele de-dolarizării sunt reflectate și în acțiunile băncilor centrale. Numai în 2024, acestea au achiziționat peste 1.000 de tone metrice de aur, dublul mediei anuale din ultimul deceniu. Astfel, rezervele globale de aur au atins aproape 36.000 de tone metrice, nivel neatins de peste 50 de ani.

În prezent, aurul reprezintă aproximativ 20% din totalul activelor de rezervă la nivel mondial, în timp ce ponderea dolarului american a scăzut la circa 46%. Euro acoperă 16% din rezerve, iar alte monede – inclusiv renminbi – însumează 18%, conform datelor furnizate Business Insider.

Aurul continuă să fie pilonul de bază al portofoliilor de rezerve, oferind protecție împotriva inflației și incertitudinii geopolitice. Totodată, raportul BlackRock subliniază că Bitcoin (BTC) este menționat tot mai des în discuțiile privind viitorul rezervelor suverane.

Caracteristicile cheie ale Bitcoin, precum descentralizarea, oferta limitată și independența față de guverne, sunt considerate potențial strategice. Deși băncile centrale nu au cumpărat încă Bitcoin la o scară semnificativă, faptul că este deja analizat la nivel de politici sugerează începutul unei noi ere în administrarea rezervelor valutare.

Rezervele de aur și cripto: tendințe, cumpărători și dinamica pieței

Cumpărările de aur ale băncilor centrale ating niveluri istorice

Tendința de achiziție de aur de către băncile centrale a continuat și în 2025, iar în primul trimestru au fost cumpărate peste 244 de tone metrice. Fondurile tranzacționate la bursă cu acoperire în aur (ETF-uri aur) s-au bucurat de intrări de capital de aproape 30 de miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Potrivit World Gold Council, în luna mai 2025, băncile centrale au realizat achiziții nete de 20 de tone metrice. Kazahstanul a condus cu 7 tone, urmat de Turcia și Polonia cu câte 6 tone. Un sondaj recent arată că 95% dintre managerii de rezerve se așteaptă la o creștere a deținerilor globale de aur în următorul an.

Aproape jumătate dintre managerii chestionați intenționează să își majoreze propriile rezerve de aur, iar peste 70% estimează că vor reduce expunerea pe dolar în următorii cinci ani, preferând aurul, euro sau renminbi-ul chinezesc.

Pietele emergente precum Azerbaidjan, China și Iran se numără printre cei mai activi cumpărători de aur, motivați deseori de dorința de a-și proteja economiile naționale de sancțiuni sau volatilitatea cursului de schimb. În aprilie 2025, prețul aurului a atins un maxim istoric de 3.500 dolari pe uncie, iar valoarea achizițiilor oficiale de aur se apropie de 80 miliarde dolari, potrivit firmei Metals Focus, cu perspective de creștere pe fondul incertitudinilor geopolitice și financiare.

Banca centrală a Chinei s-a remarcat în mod special, crescând rezervele raportate de la aproximativ 2.000 de tone metrice la sfârșitul lui 2022 la 2.299 de tone până la mijlocul anului 2025. Analiștii suspectează că stocurile reale pot fi chiar mai mari, includând importuri și stocare off-balance-sheet.

Valul actual de acumulare de aur contrastează puternic cu tendințele de vânzare din anii '90. Din 2023, băncile centrale sunt responsabile pentru circa un sfert din cererea globală de aur, depășind achizițiile ETF. În ultimii cinci ani, băncile centrale au absorbbit aproape una din opt uncii de aur extrase la nivel mondial, subliniind eforturile de întărire a rezervelor naționale.

Bitcoin își face loc în discuțiile privind activele de rezervă

Dacă aurul deține un statut consacrat, Bitcoin începe să fie văzut tot mai mult ca un posibil activ complementar în mixul de rezerve. Creșterea sa ca depozit digital de valoare—cu ofertă limitată și protejat de influențe politice—atrage atenția decidenților din întreaga lume.

În ianuarie 2025, Banca Națională a Cehiei a lansat un studiu intern privind rolul Bitcoin în rezerve, sugerând o alocare potențială de până la 5% din portofoliul său de 140 miliarde euro. În Elveția, există campanii care solicită Băncii Naționale Elvețiene să investească 1-2% din rezerve în Bitcoin.

Cu toate acestea, adoptarea Bitcoin de către băncile centrale este abia la început. Un sondaj realizat în 2025 de Central Banking Publications, care a inclus peste 91 de bănci centrale și 7 trilioane de dolari în rezerve, a arătat că nicio bancă nu deține în prezent Bitcoin, iar doar 2% au exprimat deschidere pentru astfel de investiții în următorii 5–10 ani, față de 16% în urmă cu un an.

Un raport similar OMFIF – Global Public Investor 2025 – a confirmat tendința, 93% dintre guvernatorii de bănci centrale declarând că nu intenționează să includă active digitale în portofolii.

Reținerile sunt generate de volatilitatea ridicată a Bitcoin, incertitudini privind lichiditatea în momente de criză, precum și provocările de custodie și securitate cibernetică. De asemenea, multe bănci centrale au restricții legale sau mandate de investiții conservatoare ce preferă active reglementate tradiționale.

Totuși, simpla includere a Bitcoin în dezbaterile oficiale marchează o schimbare la nivel instituțional și ar putea, pe termen lung, duce la adoptare.

Guvernele încep demersuri oficiale pentru rezerve de Bitcoin

Deși este puțin probabil ca băncile centrale să adopte Bitcoin pe scară largă în viitorul apropiat, unele guverne și autorități locale explorează deja crearea rezervelor oficiale de Bitcoin. În martie 2025, guvernul SUA a înființat o Rezervă Strategică de Bitcoin, care deține circa 200.000 de monede confiscate, administrate de Trezorerie. Texasul a urmat exemplul, alocând 10 milioane dolari pentru o rezervă proprie de Bitcoin ca protecție pe termen lung. De asemenea, Ministerul de Finanțe al Pakistanului a anunțat planuri de construire a unui portofoliu suveran de Bitcoin.

Un exemplu notabil este El Salvador, care deține peste 6.000 BTC, deși promovarea activă a criptomonedei este influențată de negocierile în curs cu FMI. În Bhutan, Bitcoin reprezintă aproape 28% din PIB, ilustrând modul în care țările bogate în resurse sau energie pot utiliza activele digitale pentru avantaje strategice.

Ascensiunea valorii Bitcoin și recunoașterea instituțională

Creșterea remarcabilă a Bitcoin în 2025 l-a adus în centrul dialogurilor financiare globale. Pe 14 iulie, moneda a depășit pragul de 123.000 dolari, înregistrând o apreciere de 75% față de sfârșitul lui 2024. Intrările de capital instituțional—peste 50 miliarde dolari, cu BlackRock’s iShares Bitcoin Trust ajungând la peste 80 miliarde dolari sub administrare—au constituit motoare principale ale acestui avans.

Performanța ETF-urilor Bitcoin a depășit deja succesul inițial al ETF-urilor principale pe aur, demonstrând viteza cu care activele digitale sunt adoptate în strategiile instituționale. La 26 iulie, Bitcoin se tranzacționa aproape de 118.000 dolari, cu 10% peste nivelul din luna precedentă.

În paralel cu această creștere, reglementările au devenit mai clare pentru participanții din domeniul activelor digitale. SUA a implementat măsuri legislative moderne, precum CLARITY Act și GENIUS Act, care definesc tipurile de active digitale la nivel federal și oferă ghidaje de piață clare. Absența unei monede digitale de bancă centrală în SUA consolidează statutul unic al Bitcoin ca activ descentralizat și non-suveran.

Analiza VanEck arată că volatilitatea Bitcoin—un obstacol major în trecut—s-a redus considerabil comparativ cu acțiunile, ceea ce îi întărește rolul de depozit de valoare. Odată cu reevaluarea structurii rezervelor de către băncile centrale și investitorii instituționali, maturizarea și clarificarea reglementărilor pentru activele digitale sunt tendințe ce vor influența viitorul piesajului rezervelor globale.

Viitorul Bitcoin și aurului în rezervele băncilor centrale

Chiar dacă Bitcoin are o prezență restrânsă în portofoliile băncilor centrale în prezent, rolul său tot mai mare în strategiile instituționale și guvernamentale semnalează începutul unei evoluții pe termen lung. Aurul rămâne, pentru moment, standardul rezervelor, însă activele digitale—cu Bitcoin în prim-plan—se conturează ca adversari puternici, mai ales pe fondul creșterii incertitudinilor economice și financiare la nivel global.

Pentru comunitatea cripto și pentru analiștii de piață, aceste evoluții aduc noi oportunități și provocări. Odată cu creșterea cererii pentru aur și Bitcoin din partea statelor și a investitorilor instituționali, sistemul global al rezervelor se îndreaptă către o schimbare semnificativă, caracterizată prin diversificare, digitalizare și reziliență într-o eră economică aflată în continuă transformare.