9 Minute
Politica fiscală, nu scalabilitatea, este principalul obstacol
Vocea industriei susține că motivul principal pentru care Bitcoin (BTC) nu a devenit un mijloc de plată uzual nu este o deficiență a tehnologiilor de scalare, ci tratamentul fiscal aplicat criptomonedelor. Pierre Rochard, membru în consiliul firmei de trezorerie Bitcoin Strive, susține că regulile fiscale americane actuale fac plățile cotidiene în BTC nepracticabile, pentru că transferurile de criptomonede sunt considerate evenimente impozabile care pot declanșa câștiguri sau pierderi de capital. Acest cadru fiscal transformă fiecare tranzacție într-un potențial eveniment fiscal, complicând utilizarea practică a Bitcoin ca monedă zilnică.
Rochard a rezumat problema cu o metaforă simplă: chiar și cel mai bun atlet nu poate câștiga dacă nu intră în joc. Aplicat la Bitcoin, înseamnă că soluții precum decontările aproape instantanee și comisioanele reduse, oferite de rețelele de tip layer‑2, nu sunt de ajuns pentru a face BTC un mijloc de schimb eficient atunci când politica fiscală penalizează cheltuielile obișnuite. În practică, consumatorii și comercianții se confruntă cu un risc administrativ și financiar care descurajează utilizarea BTC în tranzacțiile zilnice, indiferent de progresele în tehnologia de scalare, precum Lightning Network sau alte soluții de plată off‑chain.
De ce este importantă excepția de minimis
Absența unei excepții fiscale de tip de minimis pentru tranzacțiile mici cu criptomonede înseamnă că fiecare achiziție de retail ar putea necesita calcularea câștigurilor de capital. Pentru consumatori, aceasta creează o povară mare de raportare și obligații fiscale pentru cumpărături banale, cum ar fi o cafea sau produse alimentare, erodând utilitatea Bitcoin ca monedă de zi cu zi. În absența unei astfel de excepții, plățile mici devin practic neatractive deoarece utilizatorul ar trebui să păstreze evidența prețului de achiziție al fiecărui BTC folosit, să calculeze costul de bază și apoi să determine profitul sau pierderea la momentul cheltuirii, lucru care este dificil și costisitor la scară largă.
Pe lângă sarcina administrativă, există și costuri practice și operaționale: soft‑uri de contabilitate pentru consumatori, taxe pentru servicii de conformitate și riscul erorii umane. Aceste probleme afectează nu doar utilizatorii individuali, ci și comercianții care ar trebui să gestioneze facturi fiscale multiple și raportări extinse. În consecință, potențialul Bitcoin de a funcționa ca o monedă de circulație zilnică este diminuat, chiar dacă rețelele layer‑2 precum Lightning Network reduc comisioanele și timpii de decontare.
Propuneri de politici și disputa privind stablecoin‑urile
În decembrie 2025, Bitcoin Policy Institute a atenționat că, fără o excepție de tip de minimis, Bitcoin va rămâne dificil de folosit ca infrastructură de plată. Această poziție a alimentat dezbateri legislative și propuneri alternative în rândul factorilor de decizie din SUA. Unele propuneri propuse ulterior au încercat să restrângă excepțiile fiscale la stablecoin‑uri supra‑colateralizate și ancorate la dolar — adică tokenuri reprezentând dolari americani susținute 1:1 prin depozite bancare sau titluri de stat pe termen scurt. Susținătorii acestei abordări argumentează că astfel de tokenuri oferă stabilitate prețului, facilitând utilizarea pentru plăți cotidiene fără volatilitatea asociată cu BTC.
Totuși, această abordare a întâmpinat reacții negative din partea apărătorilor Bitcoin, care văd în favorizarea stablecoin‑urilor o privilegiare a instrumentelor ancorate la dolar în detrimentul plăților native în BTC. Criticii avertizează că prioritizarea stablecoin‑urilor ar putea crea distorsiuni de piață, delegitimându‑l pe Bitcoin ca alternativă monetară și favorizând intermediari centrali sau sisteme care reproducesc dependența de dolar. În plus, există preocupări legate de contrapartidă, transparență și reziliență: stablecoin‑urile 1:1 depind de active tradiționale și instituții financiare, ceea ce poate diminua avantajele descentralizării oferite de Bitcoin.
Mişcări legislative și reacții din industrie
Senatorul din Wyoming, Cynthia Lummis, a introdus o propunere de lege în iulie 2025 care propunea o excepție de minimis pentru tranzacțiile cu active digitale în valoare de 300 USD sau mai puțin, cu un plafon anual de 5.000 USD și exceptări pentru donații caritabile. Propunerea includea, de asemenea, recomandări pentru amânarea recunoașterii fiscale a recompenselor provenite din staking și mining până la momentul vânzării activelor, ceea ce ar reduce fricțiunea fiscală pentru mulți utilizatori de criptomonede. Această inițiativă legislative urmărea să creeze un cadru pragmatic care să permită folosirea criptomonedelor pentru plăți cotidiene fără a impune sarcini fiscale disproporționate pentru tranzacțiile mici.
Propunerea de lege a senatoarei Cynthia Lummis pentru excepții fiscale în domeniul criptomonedelor.
Dezbaterile legate de proiectul Lummis au atras atenția factorilor de decizie, a comercianților și a startup‑urilor din domeniul plăților. Susținătorii au subliniat că un prag de minimis ar reduce costurile de conformitate pentru plăți mici, încurajând adoptarea Bitcoin și a altor cripto‑active ca mijloace de plată. O astfel de măsură ar putea stimula inovația în infrastructura de plăți, sprijinind dezvoltatorii de portofele, procesatori de plăți și rețele layer‑2 care urmăresc să ofere experiențe rapide și ieftine pentru consumatori. Totodată, critici au avertizat că pragul propus ar trebui calibrat atent pentru a evita lacune care ar facilita evaziunea fiscală sau utilizarea ilicită a activelor digitale.
Voci din ecosistemul crypto
Susținători proeminenți ai plăților în Bitcoin s‑au exprimat public în această dezbatere. Jack Dorsey, fondatorul Block (fostul Square), a pledat pentru facilități fiscale pentru tranzacțiile mici în BTC, după ce a integrat plata în Bitcoin în sisteme punct‑de‑vânzare. Dorsey a subliniat urgența de a face BTC viabil pentru comerțul cotidian, argumentând că, fără claritate fiscală, investițiile în infrastructura de plăți riscă să rămână subutilizate. De asemenea, el a remarcat că optimizarea experienței utilizatorului — inclusiv comisioane mici și decontări rapide — trebuie însoțită de reguli fiscale care nu penalizează comportamentul de plată normal.
Pe de altă parte, comentatori precum Marty Bent au criticat propunerile care favorizează stablecoin‑urile în locul Bitcoin, calificând astfel de politici drept „nonsensice” și avertizând asupra distorsiunilor de piață și a inegalităților de reglementare. Conform argumentelor sale, privilegirea tokenurilor ancorate la dolar ar crea un teren de joc denivelat, care avantajează instrumentele financiare traditio‑centralizate în detrimentul valorilor de bază ale rețelelor descentralizate bazate pe BTC. Aceste voci au atras atenția asupra importanței tratamentului egal și tehnicilor de reglementare care să stimuleze competiția și inovația în domeniul plăților digitale.
Ce înseamnă aceasta pentru consumatori și afaceri
Pentru comercianți, startup‑uri care construiesc căi de plată (payment rails) și consumatori care speră să folosească BTC pentru achiziții zilnice, drumul înainte depinde în mare măsură de deciziile legislative. Tehnologiile de scalare, precum rețelele layer‑2 (de exemplu Lightning Network), pot reduce semnificativ comisioanele și timpii de decontare, oferind o experiență de plată competitivă față de carduri sau transferuri bancare. Totuși, adoptarea reală la scară largă necesită reguli fiscale clare, rezonabile și practice — inclusiv excepții de tip de minimis — astfel încât tranzacțiile de rutină să nu devină cauze de bătăi de cap fiscale pentru utilizatori.
În absența unor reguli adaptate, comercianții ar putea evita acceptarea BTC pentru plăți mici din cauza costurilor de conformitate și a riscurilor fiscale, reducând astfel oportunitățile pentru inovatorii din domeniul plăților digitale. Start‑up‑urile care dezvoltă procesatori de plăți bazate pe Bitcoin și portofele care integrează conversii automate ar fi nevoite să implementeze funcționalități contabile complexe pentru a calcula câștigurile sau pierderile la fiecare tranzacție, ceea ce ar mări costul serviciilor și, prin urmare, ar afecta competitivitatea acestor soluții.
Pe de altă parte, dacă factorii de decizie introduc excepții rezonabile și clarificări privind recunoașterea fiscală a recompenselor din mining și staking, ecosistemul ar putea vedea o creștere a adoptării pentru plăți zilnice. Amânarea recunoașterii fiscale până la momentul vânzării ar reduce fricțiunea pentru utilizatorii care preferă să primească recompense în criptomonede și să le utilizeze ulterior fără a genera obligații fiscale imediat. Această abordare ar face plățile în criptomonede mai practice pentru comercianți și consumatori, încurajând tranzacțiile micro și inovațiile în domeniul fintech.
În mod pragmatic, implementarea unor reguli fiscale care iau în considerare particularitățile tehnice ale criptomonedelor — volatilitate, divizibilitate, transferabilitate — este esențială pentru ca Bitcoin și alte monede digitale să devină opțiuni viabile pentru plățile zilnice. Fără această aliniere dintre progresul tehnic (scale, layer‑2, Wallet UX) și cadrul fiscal, rolul Bitcoin ca monedă curentă va rămâne limitat, în ciuda inovațiilor constante din întregul ecosistem crypto, incluzând plăți instantanee, lichiditate inter‑rețea și integrarea la punctele de vânzare (POS).
Pe plan internațional, unele jurisdicții au experimentat soluții fiscale mai prietenoase, de la excepții pentru microtranzacții până la simplificări contabile pentru comercianți. Aceste exemple pot servi drept modele pentru legislațiile care încă se află în faza de dezvoltare. În final, echilibrul potrivit între protecția consumatorilor, prevenirea evaziunii fiscale și facilitarea inovației va determina dacă Bitcoin poate evolua dintr‑un activ de investiție și stoc de valoare într‑o monedă de uz cotidian cu adevărat utilă.
Sursa: cointelegraph
Lasă un Comentariu